NEETs – Particularități de gen și etnie

raiseÎn 2017, în România, existau 15,1% bărbați și 23,8% femei în categoria de NEETs cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani. România figurează ca țara cu cea mai mare diferență între procentajele consemnate pentru bărbați și cele pentru femei, cu excepția Ungariei. Astfel, la bărbați suntem foarte aproape de media europeană (15,1% faţă de 13,9% în UE), în timp ce la femei diferența este cu mult mai mare (23,8% faţă de 14,7%).

64% dintre tinerii rromi din România intră în categoria NEETs (o discrepanță accentuată față de statistica care descrie situația populației majoritare, de 14.5% în 2018), conform Agenției pentru Drepturi Fundamentale. Decalajul este semnificativ dacă ne referim la tinerii rromi cu vârste cuprinse între 16-24 ani diferențiați pe sexe: procentul femeilor NEETs de etnie rroma este de 72% față de 55% în cazul bărbaților.

Măsurile speciale de sprijin a tinerilor NEETs îi vizează pe aceia cu nevoi complexe, cum ar fi: tinerii cu dizabilități, tinerii cu probleme de învățare și integrare, tinerii care necesită asistență socio-pedagogică specială, tinerii proveniți din familii de migranți ori tinerii de etnie rromă.

Particularitățile mediului rural din punctul de vedere al participării tinerilor la educație sunt preponderent legate de abandonul școlar timpuriu, în special în cazul tinerilor proveniți din familii cu o stare materială precară, de cele mai multe ori aparținând etniei rrome. În afara posibilităților materiale reduse, și tradițiile ancestrale ale acestei etnii, care nu atribuie educației un loc important în ierarhia valorilor, cresc vulnerabilitatea în fața abandonului școlar.

 

Prejudecăți, intoleranță, discriminare

 

Pe lângă lipsa de studii și de calificare, tinerii de etnie rromă se confruntă și cu discriminarea legată de identitatea etnică, dezavantaje resimțite atât la angajare, cât și în sistemul de educație și în relațiile sociale de la nivel comunitar.

Rromii reprezintă cea mai mare minoritate etnică din UE, cu o populație estimată la aproximativ șase milioane. Multe persoane de etnie rromă încă se confruntă cu prejudecăți, intoleranță, discriminare și excluziune socială în viața de zi cu zi, cu toate că rromii sunt parte integrantă a civilizației europene de mai bine de o mie de ani.

Cadrul UE pentru strategiile naționale de integrare a rromilor (SNIR) și recomandarea Consiliului cu privire la măsurile de integrare efectivă a rromilor în statele membre promovează incluziunea lor activă și sprijină statele membre în acțiunile întreprinse în acest sens. Majoritatea statelor membre au adoptat până în prezent aceste strategii naționale.

Datele referitoare la situația rromilor în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, educația, locuințele și sănătatea, furnizate de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, arată că progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare a SNIR au fost lente. Discriminarea și atitudinea negativă față de rromi continuă să existe și segregarea de facto în materie de locuințe și educație încă îi afectează pe mulți cetățeni de etnie rromă.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *